| Scrisori către investitori | blog

„Se rezolvă cu dispoziţie de şantier”… oare? (I)

Revin după articolul Modificări de proiect pe şantier” cu informații referitoare la dispoziţia de şantier, care este un instrument prin care se pot face legal schimbări de execuție faţă de documentaţia tehnică autorizată*.

Am întâlnit multe situaţii în care nici constructorii, nici investitorii şi nici chiar unii proiectanţi nu ştiau când este posibil să se facă modificări pe şantier prin dispoziţie de şantier sau prin solicitarea unei noi autorizaţii de construire.

Cu toate că dispoziţia de şantier este definită ca o excepţie de la regula autorizării, am observat că este cel mai des utilizată, de multe ori chiar în mod eronat și voit. Asta se întâmplă pentru că prin dispoziţia de şantier nu mai trebuie reautorizat proiectul, iar lucrările de pe şantier pot fi reluate destul de repede. Trebuie însă înţeles faptul că aceasta nu este o soluţie pentru orice fel de modificări pe care ți le dorești ca investitor sau pe care ți le recomandă meșterul pentru că el ”așa a mai făcut”.

Conform art. 67 din ORDINUL nr. 839 din 12 octombrie 2009 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii aflăm următoarele:

…… (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe bază de dispoziţie de şantier dată de proiectantul lucrărilor şi verificată de către un verificator de proiecte atestat în condiţiile legii, precum şi cu acordul scris al beneficiarului / investitorului / administratorului / managerului de proiect, după caz, se pot admite modificări locale ale soluţiilor tehnice din documentaţia tehnică – D.T. autorizată fără emiterea unei noi autorizaţii de construire, dacă:

a) nu se modifică funcţiunea consemnată în autorizaţia iniţială;

b) se asigură respectarea prevederilor avizelor/acordurilor/punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi ale actului administrativ al acesteia după caz, anexe la autorizaţia iniţială;

c) se asigură respectarea prevederilor Codului civil;

d) nu se modifică condiţiile de amplasament (regim de înălţime, POT, CUT, aliniament, distanţele minime faţă de limitele proprietăţii, ori aspectul construcţiei);

e) nu sunt periclitate rezistenţa şi stabilitatea clădirilor învecinate;

f) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securităţii la incendiu.

g) se asigură economia de energie.

(3) Se încadrează în prevederile alin. (2) şi lucrările devenite necesare în cazuri speciale determinate de luarea în considerare a unor situaţii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertări, relevee de fundaţii etc.), care se execută la construcţii existente, inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor).

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) responsabilitatea privind corectitudinea tehnică a soluţiei modificatoare aparţine proiectantului, în solidar cu verificatorul/verificatorii de proiect, iar titularul autorizaţiei are obligaţia de a depune (în copie) la emitentul autorizaţiei documentaţiile şi/sau documentele specificate, ca martor.”

Câteva reguli generale referitoare la dispoziția de șantier:

1. Primul lucru pe care trebuie să îl punctez este că avem de-a face cu modificări locale ale soluţiilor tehnice. Acestea se referă la aspecte tehnice ale soluţiei de proiectare pe care constatăm că trebuie să le remediem în anumite locuri ale construcţiei în lucru.

2. Al doilea lucru important de înţeles este faptul că proiectantul şi verificatorul sunt cei care îşi asumă responsabilitatea în solidar pentru corectitudinea tehnică a soluţiei modificatoare.

3. Al treielea aspect însemnat ar mai fi faptul că titularul autorizaţiei trebuie să-şi dea acordul cu privire la modificările ce se propun şi are obligaţia de a depune o copie a documentaţiilor – documentelor respective la primăria / consiliul judeţean care a emis respectiva autorizaţie.

Ar mai fi de reținut și faptul că lucrările din șantier ar trebui oprite până este depusă la primărie dispoziția de șantier cu modificările propuse și abia apoi să fie continuate lucrările pe baza dispoziției, altfel există riscul să fii surprins în ilegalitate de către organele de control ale Statului.

În concluzie aş spune că dispoziţia de şantier este un instrument util de „corectare” a documentaţiei tehnice autorizate*, în faza de execuţie, pentru că sunt dificil de avut în vedere în faza de autorizare toate aspectele neprevăzute ce pot apărea pe parcurs până la finalizarea lucrărilor. Este important însă să știi că nu este nicidecum un panaceu universal prin care să modifici orice şi oricum pe şantier.

Modificările ce nu se pot realiza prin dispoziție de șantier, vor fi ”rezolvate” prin schimbare de temă (art. 66 din Ordinul 839 / 2009) sau schimbare de soluție tehnică (art. 67, alin 1 din Ordinul 839 / 2009) și pentru acestea se va solicita o nouă autorizațe de construire în timpul procesului de execuție. Vom aborda aceste situații în articole viitoare.

Săptămâna viitoare vom face un exerciţiu de imaginaţie, prin care să „traducem” mai detaliat ce ne comunică extrasul de lege de mai sus, prin câteva exemplificări.

Autor: Livia Aruncutean


* Documentaţia tehnică după care se execută lucrarea este formată din PT (proiect tehnic) şi DE (detalii tehnice – necesare după caz). Această documentaţie se elaborează în baza documentaţiei tehnice de autorizare a construirii (DTAC). Cu alte cuvinte, este o detaliere a proiectului autorizat.

Dacă vrei să ştii mai multe, vezi:

1. Legea 50 / 1991 – privind autorizarea lucrărilor de construcţii.

2. Ord. 839 / 2009 – metodologie de aplicare a legii 50 / 1991.

*Documentaţia tehnică după care se execută lucrarea trebuie să

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *